Coloreaza-ti sufletul!!!

Un ritm melodic ma insoteste din nou ma alerga de colo in colo si am obosit...ma asej si privesc, ma aflu intr-un intreg mic dar incapator...arhiva este plina...si trebuie facuta curatenie pentru a lasa loc de ce va veni si iau pensula in mana, culori sunt destule...daca nu le amestecam si va iesi ceva colorat, viu.Si incep sa imi pictez interiorul ii dau culoare pentru a acoperi non-culorile care le-a avut pana acum,pictand imi sar amintiri, clipe, momente care nu vor nici cum sa se acomodeze cu noua culoare si incerc sa le fac pe plac sa fac o culoare care sa nu mai fie incomoda pentru ele, salopeta pe care o port se umple cu tot mai multe pete de culori, devin un pictor fara nume:) si cum a trecut ceva timp decat am pictat doar o particica mica...am decis sa imi combini toate culorile intr-o galeata si cu fara nici o frica am aruncat acea culoare peste tot si atunci in interiorul meu s-a format un curcubeu de culori pe care il voi pastra pana la urmatoarea modificare :)
Am terminat ceea ce mi-am propus si dau sa plec si iesirea nu am mai gasit-o se pare trebuie sa acord mai multa atentie acestui loc...fiind preocupata de a face schimbari si de a acorda atentie persoanelor celor din jur am uitat de ceea ce se afla in interiorul meu, lasandu-l fara nici o culoare si lasandu-ma pe mine fara pofta de viata.
Mi-am dat seama de ce sa ajuns acolo si i-am promis ca nu se va mai intampla, pentru ca daca vrei sa faci fericit pe cineva prima data trebuie sa fi tu fericit altfel dariuesti o fericire dureroasa care isi raspandeste radacinile adanc in interior si ramai gol,fara culoare.
Dar nu imi fac grij de ceea ce va urma...am o duzina de culori, zambete, dragoste, pentru a reface la loc ceea ce a fost luat si chiar daca mi s-a spus ca am sa gasesc greu, foaret greu ceea ce imi doresc nu am sa renunt la ceea ce vreau pentru ca stiu ca exista acel ceva si asta ma face sa merg mai departe, nu este un vis care nu poate deveni realitate pentru ca nu visez la imposibil...ci la culori simple care ma fac fericia, iubita si defapt ceea ce ar trebui sa ne tina in viata...e valabil doar pentru unii...:) Asa ca indiferent daca iti zice cineva ca este imposibil sa iti aduci visul in realitate sa nu ii acorzi atentie, mergi inainte pe drumul tau si atinge-ti visul pentru ca se poate deoarece DIN DORINTA SE FACE ADEVAR.
Invata sa iti asculti sufletul si sa faci ceea ce zice el pentru ca este cea mai buna alegere...pentru a nu regreta mai tarziu...sa fi impacat cu tine tot timpul si cel mai important este sa nu iti fie teama sa spui ceea ce simti...pentru ca daca iti este teama nu vei mai fi tu si vei ajunge sa vezi cum tot in jurul tau isi ia forma exact asa cum incerci tu sa fi adica ajungi sa te simti incomod in propria viata si atunci trebuie sa arunci o multitudine de culori in sufletul tau si multa multa iubire si vei vedea totul altfel te vei regasi. Tot ceea ce faci fa din suflet nu iti fie teama ca vei fi ranit pentru ca daca ai putere sa dai tot ceea ce este mai bun persoanelor din jurul tau, cu siguranta vei reusi si a doua oara si de cate ori vei avea tu nevoie pentru ca bunatatea nu se termina...
Principiul predominant al sufletului se exprima prin dorinta de a include tot ce exista iar comunicarea de baza la nivelul sufletului se face prin simplitate si adevar in cea mai pura forma.

O noua melodie...

Fiind pierduta cu privirea intr-un peisaj deosebit de linistitor si placut, am ajuns intr-un final sa imi revizuiesc trecutul si prezentul,persoana mea,comportamentul meu intr-un cuvant sa ma uit la ceea ce sunt defapt fara sa trec cu vederea peste nimic orice detalui a fost analizat.
Zgomotul care era creat in jurul meu de traficul infernal nu se mai facea auzit, de asemenea prezenta oamenilor s-a redus la minim, eram in lumea mea.Si cum am ajuns sa parcurg viata mea pana in prezent mi-am dat seama ca mai sunt multe aspecte ale mele pe care trebuie sa le imbunatatesc cu sau fara ajutorul celor din jur.Am ajuns sa nu mai stiu defapt cine sunt, pe unde sunt si pentru ce sunt eu menita sa fiu.Si fara sa vreau am intampinat momente in care sa imi spun mie ca nu tot timpul am dreptate nu doar eu pot sa gandesc stralucit si ca trebuie sa acceptam faptul ca uneori trebuie sa trecem peste orgolui peste tot ceea ce ne tine mandrii de noi insine si cum privesc in trecut vad ca de la an la an am incalcat acele orgolii pentru ca s-au simtit ca nu mai sunt prezente in viata mea.Probabil unii dintre noi ajug sa ia aceasta decizie atunci cand intalnesc pe cineva drag sau pentru ei insusi si ajungand intr-un puct unde calculele au dat gres a trebuit luate masuri.Am cerut si eu o data la cineva sa se schimbe...dar mi-am dat seama de faptul ca prima schimbare ar trebui facuta la mine si apoi la cei din jurul meu.
Si un nou cantec in viata mea a aparut, melodic pot sa zic de care cred ca am sa ma agat o perioada de timp deoarece face bine auzului meu...:P
Sentimentul de frica si-a facut aparenta in acest cadru al cantecului dar stiind ca in unele momente ale vietii trebie privita si din alte unghiuri viata a trebuit sa inving acel sentiment neplacut si sa sti ca mai am foarte putin si o sa il inving in toatalitate si de ce zic asta pentru ca linistea isi pune din nou amprenta pe sunetul muzical personal ceea ce e bine.Am ascultat de prea mult timp acelas cantec si am memorat cate ceva din el dar se pare ca trebuie ascultate si altele...Sufletul imi canta, prezentul meu incepe sa danseze usor, usor incepe sa simta ceea ce nu a mai simtit demult si acum nu mai e vorba de acel bit vechi ci de cel nou care a reusit sa se faca placut auzului meu si ii multumesc companiei care m-a dus sa intampin un peisaj de neuitat care a ajuns sa faca parte din melodia noua.E ciudat sa te lupti cu tine insuti pentru a acepta tot ceea ce e nou in viata ta, la fel si adaptarea la ce e nou trebuie acceptaa uneori defapt atunci cand simti...cand ceva din tine simte ca poate sa treaca si prin aceasta schimbare...si ma intreb: 'oare mai trebuie sa facem parte la multe schimbari...?' Imi este frica uneori sa nu obosesc sa alerg dupa ceea ce se afla in viata mea' dar cum am spus mai sus, sunt pe puctul de a invinge frica, deci aceasta intrebare nu isi mai are locul :)
Si pot sa spun ca am invatat ca oricat mi-ar pasa mie,altora s-ar putea sa nu le pese, am invatat ca dureaza ani sa castigi incredere si doar in cateva secunde poti sa o pierzi, am invatat ca nu conteaza ce ai in viata ci pe cine ai si faptul ca nu trebuie sa te compari cu ceea ce pot altii mai bine sa faca ci cu ceea ce poti tu sa faci.
Indiferent de consecinte cei care sunt cinstiti cu ei insisi ajung departe in viata!!!
FA-TI TIMP SA RIZI ACEASTA ESTE MUZICA SUFLETULUI!!!